Scrie pentru noi

AcasăLifestyleSziget the money!

Sziget the money!

Ultimele articole

Când trebuie să schimbi anvelopele și cum recunoști uzura lor

Anvelopele reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale siguranței unui autovehicul. Ele sunt...

Află trucuri rapide pentru a îmbunătăți performanța în Adobe Photoshop

Lucrezi în domeniul grafic și vrei să-ți optimizezi proiectele? Adobe Photoshop nu are cum...

Cel mai mare festival european in aer liber bate recordurile de public si de incasari cu ajutorul unui roman.

Peste zece milioane de euro intr-o saptamana, aceasta este afacerea de pe insula Obuda, din nordul Budapestei.

Pe la opt seara trenul ma lasa in Budapesta. Peste tot indicatoare, cum sa ajungi la Festivalul Sziget. Din statia de metro iau o harta (gratis) si mi se recomanda alte doua mijloace de transport. In treisferturi de ora sunt in zona insulei Obuda. De aici e simplu: un urias sarpe uman te antreneaza catre podul care duce la locul faptei. Imi iau acreditarea de presa, o bratara de plastic rezistent, cu inscriptia „VIP”. Fara bratara esti expulzat imediat de la Festival. O porti la dus, in somn, la betie. Bratarile sunt diferit colorate in functie de scopul si durata vizitei. Sunt semnul ca faci parte din natiunea multiculturala a „szigetarilor”, care se reuneste o data pe an, timp de o saptamana, la Budapesta, in mijlocul Dunarii.

Imi pun cortul intre alte zeci de mii de corturi ce alcatuiesc un turn Babel unde se vorbesc peste 30 de limbi. Cel mai mult germana si franceza, excepand maghiara. Nemtii si frantujii au cumparat, la a 13-a editie, cam toate abonamentele saptamanale. Romanii fac progrese: intre cele peste 400 000 de vizitatori se numara si o mie de compatrioti de-ai nostri.

Gasca romano-maghiara

Putini vizitatori din Romania stiu ca unul dintre principalii organizatori ai Festivalului e roman. Dan Panaitescu intra, „pe carari impletite”, cum spune, in gasca celor doi fondatori, Peter Muller si Karoly Gerendai, doua vedete rock locale. Panaitescu se amuza usor despre inceputuri. „Istoria e cam asa: prin ’92, dupa un concert cu „Sziami”, trupa celor doi, acestia se gandesc ce frumos ar fi sa existe un loc, cu corturi si muzica, unde sa stea flacaii si fetele cateva zile la rand si sa se distreze. S-au dus ei la primarie, unde au dat peste oameni intelegatori. Au primit si ceva sponzorizare. Asa s-a nascut primul Sziget. La al doilea deja au chemat trupe straine si l-au numit „EuroWoodstock”. A reusit bine ca atmosfera dar problema a fost ca s-a incheiat cu 18 milioane de forinti in minus, din cauza amatorismului in organizare. Ramaneau doua alternative: tragem perdeaua sau o facem serios si invatam cantecul din mers. Lucru care s-a si intamplat.”

O data preluat de profesionisti ai industriei de spectacole evenimentul capata amploare si sponsori pe masura. Acum cativa ani verdele vegetatiei de pe insula nu se mai vedea de albastrul Pepsi-Cola. Anul acesta racoritoarele au cedat locul berii Dreher si telefoniei mobile autohtone, Pannon GSM. Batalia sponsorilor are o tinta clara: atingerea unui public de sute de mii de tineri carora acum li se poate perverti comportamentul de consumator.

„Bring your mother, too !”

Ar putea fi o deviza a intamplarii de la Sziget. Aici sunt mai multe festivaluri intr-unul singur. Toate genurile de muzica si de spectacole se intretaie la doi pasi unul de celalalt, fara sa deranjeze vazul sau auzul. Printre cele cateva scene principale sunt presarate localuri, terase, brutarii, buticuri cu toale si incaltari, case de schimb valutar, bancomate, oficiu postal, farmacie, dusuri si o armata de toalete ecologice. Aproape totul functioneaza non-stop. Ai toate conditiile ca sa-ti aduci mama sau copilul la Sziget. Dar sa te asiguri ca ei vor dormi noaptea. Atunci scenariul se schimba, incepe dezmatul. „Szigetarii” sunt un popor de noctambuli. Dupa apus afacerea de pe insula miroase a urina purjata liber de betivi veseli si a „iarba” fumata discret de alti veseli, desi legile ungare sunt foarte aspre in aceasta privinta.

Si americanilor de la Korn, vedetele Sziget 2005, le place „iarba” si… oxigenul. Sunt dezamagit. De doua ori isi intrerup concertul, reusind sa fie fluierati de 70.000 de oameni, un record de audienta pe care tot ei l-au provocat. Baietii platiti cu in jur de 200.000 euro se sufoca, fug la tuburile de oxigen. Pe scena se simte mult praf. Fiecare cu drogul lui. Protagonista filmului „Nascuti asasini”, Juliette Lewis, canta si se arunca de pe scena, inotand deasupra fanilor. Scotienii de la Franz Ferdinand se drogheaza cu sange albastru: barfesc, in spatele scenei, cu Georg von Habsburg, un tanar descendent al monarhiei austro-ungare si lobbyist al Ungariei la Uniunea Europeana.

Tricoul bate costumul

In ultima zi vad cativa tipi grabiti, in tinuta business, total in afara peisajului. Ma iau dupa unul. Individul intra in prima toaleta si iese complet schimbat: bandana, tricou heavy-metal, budigai si bocanci negri. Omul trage apa peste filosofia corporatista. Isi depune costumul la bagaje, evident satisfacut. Va pierde o noapte la Sziget iar dimineata va reveni la birou. Are o intalnire cu un client important. S-ar putea ca seful sa-i reproseze cearcanele. Asta daca nu se intalneste cu seful la Festival.

„Tot anul traim din Festival”

Brasovean, economist, 49 ani, doi copii, arata ca un rocker respectabil. Dan Panaitescu aduce trupele straine si succesul la Sziget.

Argumentul banilor e suficient ca sa aduceti nume mari la Sziget?

Suntem aproape 50 de insi care lucram pentru Festival. Partea mea de munca incepe cam din octombrie, anul anterior desfasurarii unei editii. Vacantele numelor mari pe care nu le pot aduce sunt o mare problema. Argumentul financiar e suficient doar daca trupele lucreaza in perioada festivalului.

Care a fost cea mai dificila editie?

Cele de la inceput. Eram putin experimentati. Prin 1996 a venit primul nume mare, David Bowie. Avea un „tour manager” de vreo 170 kg, pe numele sau Charlie Hernandez. Dupa ce s-a tot impiedicat de noi pe scena si in toate amatorismele noastre s-a uitat odata urat la mine si mi-a spus: „Sunteti mai incompetenti decat italienii!” Am crezut ca ma ia de guler si ma atarna de lampile de pe scena…

Va considerati un om de afaceri?

Nu neaparat, dar, la urma urmei, traim cu totii un an intreg aproape numai din festivalul asta de o saptamana.

Cat plateste romanul

– 100 euro abonamentul saptamanal, achizitionat in avans, on-line. Pentru cine nu vrea sa vada tot Festivalul exista varianta biletului zilnic de 20 euro.
– 60-70 euro transportul cu trenul sau autocarul pe ruta Bucuresti-Budapesta-Bucuresti. Autocarul are avantajul ca te lasa aproape de locatia Festivalului.
– 10 euro pe zi pentru hrana si bauturi, daca nu esti pretentios si esti dispus sa mergi zece minute pe jos, la cel mai apropiat hypermarket. Cu 15 euro zilnic poti manca si bea la fata locului.
– Cei cu bani si fite pot face bungee-jumping sau se pot da cu tiroliana contra a 20 de euro sedinta. Cine vrea la cumparaturi poate achizitiona incaltari de firma de doua ori mai ieftine decat in Romania.
– Restul distractiilor sunt gratis: spectacole, lectii de dans, motaitul in hamac, partide de fotbal sau tenis de masa, prezervative, anticonceptionale si creme pentru situatiile de criza de dupa partidele de sex.

Sziget 13 cu noroc

– 7,4 milioane euro este bugetul Festivalului in 2005, cu 1,6 milioane euro mai mult decat anul trecut. In 2004 profitul net obtinut a fost de 200.000 euro.
– 2 milioane euro primesc trupele straine, cam aceeasi suma reprezinta cheltuielile tehnice, 1,1 milioane euro costa programele nemuzicale (teatru, film, expozitii), 600.000 euro promovarea si 400.000 euro securitatea.
– 50 de sponsori comerciali sau media au contribuit cca 40% din buget. Restul banilor vin de la stat si de la licentele acordate comerciantilor din incinta Festivalului.
– Pentru prima oara in istoria festivalului cele 25.000 abonamente de 100 euro s-au epuizat inainte de inceperea evenimentului. La trei zile dupa start s-au terminat si cele 40.000 bilete zilnice de 20 euro. 10,5 milioane euro sunt veniturile ce pot fi estimate din vanzarea biletelor.

Ultimele articole

Când trebuie să schimbi anvelopele și cum recunoști uzura lor

Anvelopele reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale siguranței unui autovehicul. Ele sunt...

Află trucuri rapide pentru a îmbunătăți performanța în Adobe Photoshop

Lucrezi în domeniul grafic și vrei să-ți optimizezi proiectele? Adobe Photoshop nu are cum...

6 sfaturi pentru a-ți proteja pielea de deshidratare în sezonul rece

Sezonul rece poate fi un adevărat dușman pentru pielea ta. Temperaturile scăzute, vântul aspru...

Deții un bar? Iată 5 lucruri de care să ții cont în alegerea uniformelor potrivite

Deții un bar și vrei să oferi clienților o experiență de neuitat? Alegerea uniformelor...

Mai multe articole similare

Când trebuie să schimbi anvelopele și cum recunoști uzura lor

Anvelopele reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale siguranței unui autovehicul. Ele sunt...

Află trucuri rapide pentru a îmbunătăți performanța în Adobe Photoshop

Lucrezi în domeniul grafic și vrei să-ți optimizezi proiectele? Adobe Photoshop nu are cum...

6 sfaturi pentru a-ți proteja pielea de deshidratare în sezonul rece

Sezonul rece poate fi un adevărat dușman pentru pielea ta. Temperaturile scăzute, vântul aspru...