Saptamana trecuta s-au inmultit semnalele de alarma privind posibile derapaje inflationiste Banca Nationala a admis ca, in acest an, cresterii preturilor ar putea sa nu-i ajunga banda de viteza rezervata.
Potrivit viceguvernatorului Cristian Popa, BNR va anunta, cel mai probabil in luna iulie, care va fi banda de variatie a ratei inflatiei in 2005, pornind de la obiectivul de 7%. Aceasta banda ar putea fi mai mare decat asteptarile initiale, intrucat „2005 este un an de exercitiu si ar putea aparea evenimente care pot fi contracarate mai greu de banca centrala”.
Una dintre caracteristicile politicii de „tintire a inflatiei” anuntate de BNR de anul trecut este transparenta. Astfel, dupa stabilirea unei rate de inflatie-tinta (Guvernul si BNR si-au asumat 7%), trebuie anuntata o marja de variatie (in general, aceasta este de +/- 1%) si apoi trebuie sa fie prezentate detaliat rapoarte privind evolutia preturilor.
Guvernatorul Mugur Isarescu a reafirmat ca Romania este pregatita pentru tintirea inflatiei, pentru ca indeplineste conditiile necesare unei asemenea politici – rata inflatiei a coborat la o singura cifra, s-a legiferat totala independenta a BNR, exista un istoric de succes privind dezinflatia care intareste credibilitatea BNR, sectorul bancar este sanatos si stabil.
Atunci de unde problema cu banda?
Baza subreda
De fapt, problema nu sta in interval, ci in centrul acestuia. Cu alte cuvinte, mai este credibila tinta de 7%? Modelele econometrice spun „foarte probabil ca nu”. „Cresterea pretului la utilitati va duce la un spor inflationist estimat la 5,8%, ceea ce ar putea contribui la ratarea tintei de inflatie de 7% pe an”, arata expertii Grupului de Economie Aplicata, intr-un studiu privind impactul scumpirii utilitatilor (gaze, energie electrica, energie termica).
Expertii spun ca influentele finale asupra inflatiei ar putea fi chiar mai mari, pentru ca, in realitate, utilitatile s-au scumpit peste nivelul luat in calcul.
Pentru economie (intreprinderi), inflatia comuna (indicele preturilor de consum – IPC) conteaza insa mai putin decat inflatia data de cresterea preturilor de productie (IPP). Si, cu toate imperfectiunile de calcul, din punct de vedere statistic se constata o crestere mai rapida a IPP fata de IPC. Astfel, in economia romaneasca, cea mai energofaga din toata Europa (potrivit unui raport european), o noua sarja de scumpiri la utilitati are in final un efect de pumn in plex.
„Per ansamblu, industria prelucratoare isi va diminua valoarea adaugata cu 4,3%”, arata studiul GEA, precizand ca singurul avantaj va fi cresterea atractivitatii la privatizare a sectoarelor de productie si distributie utilitati.
Un derapaj inflationist pare inevitabil si oricum nu va putea fi evitat decat tot prin strangerea surubului pentru economie; „exista optiunea aprecierii si mai puternice a cursului de schimb, care ar ieftini importurile de materii prime pentru sectoarele de utilitati. Reversul acestei optiuni este afectarea in continuare a exportatorilor”, arata studiul.
De altfel, guvernatorul Mugur Isarescu a recunoscut ca pentru aplicarea politicii de tintire a inflatiei, BNR se va folosi in continuare de cursul de schimb, rezervele si volumul creditarii, urmand sa se limiteze la parghia dobanzilor (instrumentul specific al unei banci centrale – n.n.) numai cand cresterea preturilor se va stabiliza la 2-3%.
Furtuna la orizont
Continuarea lantului – adancirea deficitului comercial si de aici cresterea deficitului de cont curent. Cand zici deficit, zici FMI. Si cand zici FMI, zici conditii – pentru a reduce deficitul de cont curent (diferenta dintre intrarile si iesirile de capital) nu aveti alta solutie decat sa reduceti deficitul bugetar, adica ori cresteti incasarile, ori reduceti cheltuielile.
Ramane o necunoscuta ce va face Guvernul in legatura cu cerinta FMI de a reduce deficitul la 0,5% din PIB. Mergand mai departe, ajungem la inevitabila crestere a TVA.
Un alt studiu al Grupului de Economie Aplicata confirma faptul ca TVA este singurul impozit (fiind pe intregul consum) la care bugetul raspunde imediat – cresti TVA, cresc incasarile la buget.
Din pacate, nici un model economic nu ne-a spus (deocamdata, cel putin) cum va reactiona economia (PIB) la un nou soc precum marirea TVA.
„In acest moment, putem vorbi de o economie socata, care este greu de surprins in modele econometrice. Sunt multe necunoscute pe care nu le putem cuantifica, in primul rand evaziunea”, spune Daniel Daianu, profesor de economie, coordonatorul studiului GEA privind necesitatea programarii bugetare multianuale.
„FMI nu se ingrijoreaza de 2005, ci de ceea ce se va intampla in anii urmatori”, adauga Daniel Daianu, explicand furtunile la care trebuie sa ne asteptam – deficitele bugetare vor creste inevitabil, pentru ca, din experienta tarilor care au aderat inaintea noastra, intrarea in Uniunea Europeana inseamna cheltuieli substantiale pentru fondul de pensii, mediu, infrastructura, sanatate… Or, noi de-abia facem fata deficitului bugetar, care este mic pentru ca „in prezent taiem sistematic cheltuieli. Deci noi acum avem un deficit structural reprimat.”
Daca la deficitele bugetare mai mari vom adauga si deficitul privat, pentru ca avem o economie care nu produce pe cat consuma…
Economia socata
„Modelarea economica nu reuseste inca sa surprinda pe deplin toate socurile la care este supusa economia. Sunt multe necunoscute pe care nu le putem cuantifica, in primul rand evaziunea fiscala.”
Daniel Daianu, profesor de Economie, fost ministru al Finantelor
Spectrul deficitelor
Deficit bugetar Cehia Ungaria Polonia
2001 -5 -4,7 -5,3
2002 -6,7 -9,4 -6,3
2003 -6,2 -6,0 -5,8
2004 -7,0 -4,6 -7,2
Pregatirea pentru intrarea in Uniunea Europeana a insemnat pentru tarile din primul val cheltuieli masive, ceea ce a dus la cresterea deficitelor bugetare. Romania nu poate evita aceste cheltuieli de aderare, dar este intr-o situatie mult mai grea decat tarile vecine care au intrat deja in UE: potrivit estimarilor Grupului de Economie Aplicata, la noi veniturile fiscale sunt cu 7-8% din PIB mai scazute.
Marii perdanti ai scumpirii utilitatilor
Ramura Scadere VAB* (%)
Chimie si fibre sintetice -11,6
Metalurgie si siderurgie -7,8
Materiale de constructii -3,11
Sticla -2,56
*valoare adaugata bruta
Sursa: estimari ale Grupului de Economie Aplicata
