Fondurile de preaderare au fost putine. Fondurile structurale vor fi imense. Va putea Romania sa le absoarba? Romania a inghitit cu greu suplimentul financiar pe care i l-a dat UE pana acum. A fost insa un antrenament pentru ce are sa vina. Romania va primi intre 2007 si 2009 circa 6 miliarde de euro, de trei ori mai mult decat Bulgaria. Suma totala pe care UE o va varsa pana in 2013 in cele doua tari se va invarti in jurul a 34 de miliarde.
Conform Tratatului de aderare, Romania va primi in intervalul 2007-2009 fonduri structurale de aproape sase miliarde euro din partea Uniunii Europene, cele mai mari sume urmand sa fie acordate in ultimii doi ani ai acestei perioade. In 2007, dupa momentul integrarii in Uniunea Europeana, Romania va primi 1,3 miliarde de euro pentru aplicarea masurilor de reforma, fonduri care vor fi majorate in urmatorii doi ani – la 1,9 miliarde de euro in 2008 si la 2,6 miliarde euro in 2009. Bulgaria va primi in perioada mentionata fonduri totale de 2,3 miliarde euro, in crestere de la 539 milioane euro, in 2007, la 759 milioane euro in 2008 si la circa un miliard euro in 2009. Documentul citat mentioneaza ca sumele mentionate vor fi adaptate anual de catre Comisia Europeana, in functie de evolutia preturilor.
UE iriga graul romanilor si castraveciorii bulgarilor
Cifrele consemnate mai sus sunt mari nu numai pentru romani si bulgari, care n-au prea vazut atatia bani la un loc, ci si pentru francezi sau nemti. Fondurile comunitare care vor fi directionate spre Romania si Bulgaria dupa momentul aderarii sunt de natura sa creeze nemultumiri in sanul Uniunii Europene. E drept ca banii pe care ii vor primi romanii si bulgarii nu vor fi luati de la cineva, ci nu vor mai fi dati cuiva. De pilda, numai ajutoarele pentru sectorul agricol din cele doua tari vor ajunge la 7,9 miliarde de euro. Intr-un numar de saptamana trecuta, publicatia franceza „Le Figaro” scria ca acest ajutor ii afecteaza pe agricultorii francezi. Sumele destinate agriculturii romanesti si bulgaresti se vor obtine, noteaza „Le Figaro”, in baza economiilor facute de economiile altor membre UE, deci si din cele ale Frantei. Daca punem la socoteala si gradul de atractivitate pe care aceste doua tari in privinta relocarilor industriale, avem o explicatie a tensiunilor care au dominat saptamana trecuta votul din Parlamentul European.
Un Parlament „schizoid”
„Le Figaro” si-a inceput articolul citat intr-o nota dura: „Parlamentul European s-a dovedit din nou schizofrenic votand, cu o majoritate zdrobitoare, in favoarea aderarii Bulgariei si Romaniei si indicand, in acelasi timp, toate argumentele care pledau pentru o decizie contrara.” Intr-adevar, fata de tensiunile dezbaterilor, dupa reprosurile privitoare la neindeplinirea conditiilor de aderare, dupa dansul mai mult sau mai putin diplomatic al popularilor si opozitia vehementa a „verzilor”, votul a fost surprinzator de bun pentru Romania si Bulgaria. La votul rezolutiei privitoare la aderarea Romaniei, 497 de europarlamentari s-au pronuntat pentru, 93 impotriva si 31 s-au abtinut. Bulgaria a primit 522 de voturi pentru, 70 impotriva si 71 de abtineri.
Ce urmeaza
La 25 aprilie, la Luxemburg, va fi semnat Tratatul de aderare cu cele doua tari. Romania va avea astfel dreptul sa-si trimita observatori in Parlamentul European, la Comisia Europeana si la alte institutii europene. De asemenea, va putea sa participe la reuniunile sefilor de state si de guverne reuniti in Consiliul European. In noiembrie, Comisia Europeana va da raportul anual de tara in care va consemna progresele facute de Romania pe drumul integrarii. Daca se va constata ca Romania a inregistrat ramaneri in urma de la planul de masuri prioritare pentru aderare, se va putea activa clauza de salvgardare care amana cu un an aderarea. In 2006 vor exista doua astfel de rapoarte. Parlamentul European va putea ridica in fata Comisiei Europene problema activarii clauzei de salvgardare, dar rolul sau va fi mai degraba consultativ. Dupa ce se vor integra in Uniunea Europeana, Romania va avea dreptul sa-si desemneze 35 de europarlamentari, iar Bulgaria – 18. Alegerea lor se va face prin sufragiu universal pana la 31 decembrie 2007.
Un plan strict de masuri pentru 2005
Romania si-a fixat un plan foarte ambitios de masuri pe care promite ca le va lua in 2005 in vederea aderarii. Sunt masuri de natura politica (unde chestiunea coruptiei la nivel inalt ridica inca e multa ingrijorare la Bruxelles) si de natura economica. Libertatea de expresie, libertatea presei, independenta justitiei si situatia spitalelor de psihiatrie sunt capitole la care monitorizarile Comisiei Europene sunt foarte stricte. La capitolul economic, concurenta este principala piatra de moara de la gatul Romaniei. In acest context, va trebui reglementata problema ajutoarelor de stat, a scutirilor si reesalonarilor si va trebui redefinit rolul Consiliului Concurentei.
Bani pe care Romania si Bulgaria ii vor plati dupa aderare
– Romania: 42,3 milioane de euro
– Bulgaria: 14,8 milioane de euro
Nota: bani platiti in opt transe egale, din 2007 pana in 2011
Bani pe care Romania si Bulgaria ii vor primi dupa aderare
2007-2009: aprox. 10 miliarde de euro (Romania: 6 miliarde)
2009-2013: 34,3 miliarde de euro
„Sumele convenite in negocierile de aderare cu Romania si Bulgaria pentru perioada 2007-2009 sunt incluse in Tratatul de aderare si acum depinde de Parlamentul European sa decida daca va fi de acord sau nu cu ele cand acest tratat va fi semnat. Perspectiva financiara pentru intervalul 2007-2013 urmeaza sa fie impartita in categorii ample de cheltuieli pentru o UE cu 27 de membri si nu se vor face distinctii in privinta alocarii banilor intre grupuri de state membre.”
Olli Rehn, comisar european pentru extindere
