Intr-o economie de piata, preturile bunurilor si serviciilor se pot modifica oricand. Unele preturi cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflatie atunci cand se inregistreaza o crestere generalizata a preturilor bunurilor si serviciilor, nu doar ale unor articole specifice. In consecinta, cu un euro se poate cumpara mai putin, respectiv un euro valoreaza mai putin decat valora anterior.
La calcularea cresterii medii a preturilor, se aloca o pondere mai mare preturilor produselor mai scumpe – cum ar fi electricitatea – decat preturilor produselor mai ieftine – cum ar fi zaharul sau timbrele postale. Oameni diferiti cumpara produse diferite, fiecare gospodarie are propriile obiceiuri de consum: unele detin un autoturism si consuma carne, altele prefera exclusiv utilizarea mijloacelor de transport in comun sau alimentatia vegetariana. Media obiceiurilor de consum ale gospodariilor populatiei, luate in ansamblu, determina ponderea pe care diferite produse si servicii o au in masurarea inflatiei. Preţurile bunurilor şi serviciilor fluctuează mereu, dar când schimbarea este prea mare, efectul poate şoca întreaga economie. Indicele preţurilor de consum (IPC), cel mai important indicator al evoluţiei preţurilor, indică dacă economia trece printr-un episod de inflaţie, deflaţie sau stagflaţie.
Ce este inflatia – Cum se calculeaza indicele preturilor de consum
La calcularea inflatiei, sunt luate in considerare toate bunurile si serviciile care intra in consumul gospodariilor populatiei, inclusiv:
-articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);
-bunuri de folosinta indelungata (de exemplu, imbracamintea, calculatoarele personale si masinile de spalat);
-serviciile (cum ar fi coaforul, asigurarile si inchirierea de locuinte).
Toate bunurile si serviciile consumate in gospodariile populatiei pe parcursul anului sunt reprezentate de un „cos” de produse. Fiecare produs din acest cos are un pret care poate varia in timp. Rata anuala a inflatiei este data de pretul cosului integral intr-o anumita luna comparat cu pretul acestuia in aceeasi luna a anului precedent. Inflatia masurata prin preturile de consum in zona euro este calculata lunar de Eurostat.
Inflatia este un reper important pentru intreaga economie. De exemplu, banca centrala ia deciziile care privesc dobanda cheie (care la randul sau influenteaza nivelul dobanzilor la depozitele si creditele in lei) in functie de evolutia acestui indicator. 
Institutul Naţional de Statistica anunta in fiecare luna nivelul inflatiei, in special pe doua componente: inflatia anuala, care indica nivelul de crestere al preturilor din luna respectiva raportat la aceeasi lună a anului trecut si inflatia lunara, care indica nivelul cresterii preturilor raportat la luna anterioara. Indicele preturilor de consum este calculat in functie de un cos de consum a carui componenta se stabileste in functie de comportamentul de consum al populatiei. Informatia privind obiceiul de consum este colectata prin intervievarea consumatorilor. In Statele Unite ale Americii, care are unul din cele mai evaluate sisteme de calcul ale IPC, acest cos este format din opt categorii de bunuri si servicii: alimente si bauturi, casa, imbracaminte, transport, ingrijire medicala, timp liber, educatie si comunicare şi alte bunuri şi servicii. De asemenea, preturile a 80.000 de produse incluse in cosul de consum sunt colectate lunar de la mii de magazine si furnizori de servicii.
Ce spune inflaţia despre o economie
Extremele inflatiei si deflatiei sunt foarte daunatoare pentru o economie, cea de-a doua varianta fiind mai putin cunoscuta. Ne putem gandi la deflatie, deci la scaderea preturilor, ca la un lucru bun. Poate avea un aspect pozitiv, daca se incadreaza in anumite limite.
Preturile convorbirilor telefonice, de exemplu, au fost in scadere continua in ultimul timp si scaderea poate continua, mai ales ca a aparut alternativa convorbirilor prin Internet. Dar deflatia poate lua si aspecte îngrijorătoare. Cel mai bun exemplu este Marea Depresiune, criza economica mondiala din perioada interbelica, in care oamenii nu isi permiteau sa cumpere bunuri oricat de ieftine ar fi fost acestea. Deflatia accentuata este extrem de nociva, indicand de regula ca cererea este extrem de redusa, ceea ce afecteaza afacerile si intreaga economie. Cand preturile cresc exagerat, avem de-a face cu hiperinflatie. 
Cel mai cunoscut exemplu este hiperinflatia din Germania, din ani ’20, cand rata inflatiei a fost de 3,25 milioane de procente intr-o luna. Banii erau pur şi simplu fara valoare ceea ce, din nou, afecta viaţa fiecăruia. A urmat denominarea, in urma careia un milion de unitati monetare au fost inlocuite de o singura unitate. Exista, de asemenea, conceptele de dezinflatie si stagflatie. Dezinflatia reprezinta incetinirea cresterii preturilor, dar este tot o formă de inflatie. Termenul de stagflatie este folosit atunci cand avem inflatie intr-o economie care nu creste.
Ce este inflatia – La ce este utilizata
Inflaţia este un indicator extrem de important pentru oamenii de afaceri, care, pentru a nu îşi vedea veniturile erodate de creşterea celorlalte preţuri, actualizează preţurile produselor proprii cu acest indicator. De regulă, angajatorii iau în calcul acest indicator atunci cand majoreaza salariile angajatilor, asa incat nivelul de trai al acestora din urma sa nu scada.
In criza, investitii cum ar fi aurul sau alte metale pretioase, au oferit randamente peste cel al inflatiei. Trebuie tinut cont insa ca, in functie de perioada economica in care ne aflam, plasamentele vedeta, deci cele care ofera si randamente bune celor care le utilizeaza, se schimba.
