Oficialii greci au refuzat sa accepte reducerile salariale din sectorul de stat, in forma in care au fost cerute de Fondul Monetar International, Uniunea European si Banca centrala Europeana. Cele trei organisme internationale si-au exercitat acest drept deoarece ele sunt si cele care ajuta financiar Grecia sa isi revina din seria de probleme cauzate de datoria publica.
Potrivit ministrului grec al Muncii, Andreas Loverdos, „cea mai mare parte a discutiilor cu FMI si cu oficialii europeni au in vedere politicile salariale, dar si acordarea sau nu a salariului al 13-lea si al 14-lea. Ei ne-au cerut sa renuntam complet la acestea doua, dar noi nu am fost de acord cu solicitarea lor”.
In prima serie de masuri impopulare, de austeritate, guvernul de la Atena a renuntat la o serie de bonusuri si de sporuri care erau alocate angajatilor din sectorul de stat. La al 14-lea salariu s-a renuntat in proportie de 90%, doar cel de-al 13-lea ramanand in picioare. In Grecia, al 14-lea salariu ia forma a doua prime cat jumatate din salariu, incasate de Pasti si inainte de plecarea in concediu.
Ratingul Greciei a fost retrogradat la inceputul acestei saptamanii de agentiile de rating, tara fiind in prezent o destinatie nerecomandata investitorilor.
