Creşterea preţurilor de pe piaţa de energie se vede şi în factura consumatorilor industriali. Preţul a crescut cu circa 14% în ultimul an, în condiţiile în care preţul mediu la nivel european este în uşoară scădere. Consumatorii industriali de la noi pierd treptat avantajul competitiv al costului cu energia pe care îl aveau faţă de cei din statele din zona României.

În al doilea trimestru al acestui an, preţul mediu, fără taxe, plătit de consumatorii industriali din România, era de 8,61 eurocenţi/KWh, potrivit ultimului raport de piaţă al DG Energy, directoratul pentru energie al Comisiei Europene.

Preţul este valabil pentru clienţii industriali cu un consum cuprins între 500 şi 2.000 MWh anual.

Preţul din România, plătit de consumatorii industriali este astfel mai mare decât cel din unele state din zona noastră, cum sunt Bulgaria, Slovenia, Ungaria şi Cehia (ultimele trei pieţe de energie fiind cuplate cu a noastră, cel puţin pentru tranzacţiile spot cu energie electrică), ţările nordice din UE şi aproape la paritate cu cel din Polonia. Detalii în harta de mai jos 

Aşa cum se poate vedea, preţul din România plătit de industrie este încă semnificativ mai mic decât media UE (11,42 eurocenţi) dar aceasta pare a fi singura veste bună, mai ales dacă vedem evoluţia acestor preţuri.

Citeşte şi:

Facturile la energia electrică a 7,2 milioane de clienţi casnici au crescut cu 20% într-un an, în medie. Scumpirile vor continua

Factura a ajuns mai mare decât la vecini

Dacă privim aceeaşi statistică dar cu datele aferente celui de-al doilea trimestru al anului trecut, observăm că aceşti consumatori plăteau 7,55 eurocenţi/KWh. Era un preţ mai mic decât cel plătit de acelaşi tip de consumatori din Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Polonia, pieţe unde acum sunt preţuri mai mici decât în România.

Astfel, în acest interval de timp, preţul plătit de industria din România a crescut cu 14%. Nu acelaşi lucru este valabil şi pe unele dintre celelalte pieţe. În Bulgaria, preţul a scăzut de la 7,95 la 7,42 eurocenţi, în Ungaria de la 7,96 la 7,79 eurocenţi. În Polonia preţul a crescut, dar mult mai puţin, de la 8,33 la 8,62 eurocenţi.

Acum un an, media UE era de 11,63 eurocenţi, deci în acest interval de timp preţul mediu a avut o oarecare scădere.

Citeşte şi:

Vom ajunge la vârfuri de consum de 9.000 MW, în noiembrie. Mai are România cu ce să-şi producă propria energie electrică?

Această creştere accentuată a costului cu energia pentru industria din România-şi se observă cum ţara noastră pierde acest avantaj competitiv, este generată de creşterea preţurilor din piaţa de energie electrică din ultimul an. Piaţa este liberalizată 100%, iar mare parte din consumatorii casnici cumpără energia de la furnizori pe baza unor contracte negociate.

Iar statistica va arăta şi mai rău când se vor publica datele pentru al treilesa trimestru al anului. Preţurile la energie electrică au crescut pe toate pieţele din România în luna septembrie 2018, la fel şi cantităţile de energie achiziţionate la aceste preţuri. În septembrie, au fost momente în care preţurile au urcat pe piaţa spot la peste 500 de lei/MWh, culminând cu nivelul record al ultimului an, de 546 de lei, atins pe 27 septembrie.

Citeşte şi:

Cât mai stau pe loc facturile? Preţul spot al energiei electrice a crescut în septembrie cu 40% faţă de anul trecut

Şi preţurile şi cantităţile de pe piaţa contractelor bilaterale au avut cam aceeaşi evoluţie. În septembrie, pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale (PCCB) cu licitaţie extinsă (LE), preţul energiei contractate, dar cu livrare ulterioară, a fost de 260 de lei/MWhm iar cantitatea tranzacţionată de circa 4 TWh. În creştere, ambele faţă de situaţia din august, când vorbeam despre preţuri de 243 de lei şi despre tranzacţii de doar 3 TWh.Şi, pentru a sesiza şi mai bine unde s-a ajuns, în septembrie, contractele semnate anterior pe această piaţă, dar cu livrare în luna septembrie, au avut un preţ mediu ponderat de 187 de lei/MWh.

De două luni, energia se scumpeşte accelerat în România, mai ales pe piaţa spot. Dincolo de un consum în creştere, de cuplarea cu pieţele din vest, de vină pare a fi şi un deficit de producţie, care nu mai susţine consumul, mai ales în orele de vârf, generat, de opririle programate. În plus, în piaţă au apărut şi unele suspiciuni legate de comportamentul unor producători. Consiliul Concurenţei a anunţat în septembrie că a demarat o investigaţie având suspiciunea că Hidroelectrica, cel mai mare producător din ţară, prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă, în scopul realizării unor oferte cu preţuri mai ridicate pe Piaţa de Echilibrare.

În acest context, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, a declarat, că, până acum, furnizorii au fost cei care au suportat aceste pierderi, însă consumatorii ar fi avut şi ei de suferit dacă practica ar fi continuat. Hidroelectrica a negat toate acuzaţiile, spunând că acţionează în piaţa de echilibrare după cum îi cere Dispeceratul Energetic Naţional şi a anunţat că se va apăra în instanţă.