Aparitia unui copil reprezinta un moment extrem de important in viata oricarui cuplu si le va schimba viata celor doi pentru totdeauna. Cand, insa, vorbim despre un copil adoptat, lucrurile sunt chiar mai complicate decat atat. Decizia este, de multe ori, anevoioasa si ingreunata de tot felul de frici alimentate din toate partile. Iata care sunt cele mai comune, mai puternice si mai greu de manevrat temeri ale cuplurilor care isi doresc sa adopte un copil:
Temeri emotionale si de atasament. Voi reusi sa construiesc o relatie „reala” parinte-copil?
Foarte multe dintre femeile care au nascut vorbesc despre o relatie speciala mama-copil care se construieste inca din perioada graviditatii. Una dintre cele mai comune temeri ale parintilor care vor sa adopte un copil tine tocmai de ideea ca niciodata legatura dintre ei si copilul adoptat nu va putea fi la fel de puternica. Tot in aceasta categorie se incadreaza si teama ca nu vei reusi sa iubesti un copil care nu este „al tau”.
Realitatea este ca nu exista nicio baza stiintifica pentru atestarea acestei „legaturi speciale” care s-ar crea intre parinti si copilul biologic.
Teama de neprevazut. Cum voi putea lupta cu „mostenirea genetica”?
Cuplurile care iau in considerare ideea de a adopta un copil sunt ingroziti de faptul ca (de cele mai multe ori) nu stiu cine sunt parintii copilului, cu ce bagaj genetic vine acesta si, cel mai important, daca vor reusi sa il „modeleze” prin educatie. Eventualele boli genetice de care ar putea suferi copilul sperie si intorc din drum multe cupluri.
Temeri legate de acceptarea realitatii. Cum voi aborda momentul adevarului?
La un moment dat copilul trebuie sa afle ca a fost adoptat, iar asta ii sperie pe foarte multi dintre potentialii parinti adoptivi: cum va reactiona copilul? Cum si cand trebuie sa ii spunem? Cum ii va afecta viata acest lucru?
Teama de a nu pierde copilul. Parintii biologici isi vor vrea copilul inapoi!
E adevarat, exista, din pacate, destule cazuri care sa alimenteze aceasta frica a potentialilor parinti adoptivi, iar legislatia e destul de protectiva si in favoarea parintilor biologici. Daca va decideti sa faceti acest pas, informati-va bine in legatura cu familia copilului – atunci cand e posibil, cu termenii adoptiei si ce puteti face daca lucrurile iau aceasta turnura neplacuta.
Teama de birocratie. Sa adopti un copil este aproape imposibil!
Multe cupluri se sperie inca dinainte de a incerca efectiv sa adopte de toata birocratia si tot procesul anevoios prin care trebuie sa treaca. In foarte multe tari din lume – pornind de la o idee buna, aceea de protectie a copilului – aceasta este o problema si se fac presiuni continue pentru usurarea procesului de adoptie.
Temeri sociale. Cum vor accepta cei din jur decizia mea de a adopta un copil?
Oricat de ciudat si de inuman ar suna, exista si oameni care ii blameaza sau incearca sa ii descurajeze pe cei care aleg sa adopte un copil. Iar daca unul dintre parteneri este infertil, se poate ajunge chiar pana la presiuni din partea familiei si a prietenilor pentru despartire si gasirea unui partener sanatos.
Temeri legate de integrarea copilului in familie. Cum il vor accepta ceilalti copii? (daca este cazul)
Daca familia care vrea sa adopte are deja un copil biologic sau mai multi, exista aceasta temere ca ceilalti copii nu il vor accepta sau ca lor, ca parinti, le va fi greu sa aiba aceeasi atitudine, acelasi comportament si aceleasi sentimente fata de copilul adoptat in raport cu ceilalti.
Temeri decizionale. Este aceasta cea mai buna alegere? Nu este mai bine sa astept?
De cele mai multe ori acest tip de temeri apare in situatia in care unul dintre parteneri este infertil. In cele mai multe cazuri, oricat de multe vizite la medic s-ar face si oricat de des s-ar primi acelasi diagnostic, imposibilitatea de a face copii nu este acceptata decat foarte greu si doar ca o conditie temporara. Astfel, teama de a adopta un copil este puternic alimentata de ideea ca, la un moment dat, este posibil sa se gaseasca o solutie pentru problema si cuplul ar putea avea un copil biologic.
